După o noapte nedormită în care, pentru binele și propășirea acestei nații am făcut cercetări asidue ca să gasesc o soluție la problema naționala a graficului care a dat peste cap viitorul României, pot să spun că am găsit varianta corectă, care conține sfântul si irefutabilul adevăr.
Răspunsul era de altfel foarte cunoscut, foarte simplu și la îndemână, la fel ca toate răspunsurile geniale care au clarificat marile mistere ale omenirii, de la “unde se duce soarele când se culcă?” la “de ce are un gust ciudat zăpada galbenă?”.
Ecce veritas:
Cu alte cuvinte, nu toți copiii sunt deștepți. La fel cum nu toți sunt frumosi. Majoritatea au o inteligență medie spre deloc și sunt frumoși ca Fiatul Multipla.
La adulți este la fel, adică la părinții celor în cauză. Doar că adulții au în plus experiența, iar o inteligență sub medie poate fi ascunsă în spatele experienței pentru perioade mici de timp.
Diferența dintre cei care au cu ce și cei care mai degrabă nu, se face la amănunte din astea care contează pentru “0,50 de sutimi”, cum simptomatic spunea una dintre elevele revoltate (pentru cei din partea stângă a graficului, este vorba de fapt de 50 de sutimi, dar asta este tot matematică).
Știu, nimeni nu crede despre el însuși sau mai rău, despre copilul lui, că ar putea fi prost sau urât. Însă statistica și realitatea zic că sunt mai mari șansele să fii prost și/sau urât decât deștept și/sau frumos.
Dar asta nu este o nenorocire. Este ok, este ceea ce este.
Chiar dacă am fi o specie de ființe cu un coeficient mediu de inteligență de peste 160, media s-ar muta la mijocul graficului și tot ar fi unii, foarte puțini, mai deștepți decât media, iar majoritatea în medie sau mai proști. Și s-ar diferenția tot prin capacitatea de a înțelege niște lucruri pe care ceilalti nu le înțeleg.
Este natural, este în firea lucrurilor. De asta a și fost votată Firea.
(ah, de când aștept să fac și eu un calambur ca cele din campania electorala cu numele doamnei …).