Norvegia devine prima țară care interzice prin lege tăierea copacilor. Activiștii ecologiști de pe facebook activează: “Uite că se poate! Cât o să mai dureze până o să fie și la noi așa? Asta înseamnă civilizație, așa putem salva planeta. Trăiască Norvegia!”
Eu nu sunt nici activist nici ecologist, rușine să îmi fie! Dar mă încurcă ceva: am gânduri în cap.
M-am uitat și eu și nu am văzut ca Norvegia să fi dat și o lege prin care să interzică folosirea produselor din lemn în minunata țară.
Adică o lege care să zică “măi norvegianule, nu mai ai voie să pui mileul și peștele de sticlă pe comoda ta de lemn. Trebuie să fie din alt material, ca să nu se mai taie pădurile”.
Nu. Au zis doar “știi ce? Noi nu mai tăiem, suntem ecologiști. Tăiați voi, că îl cumpărăm de la voi.”
Cu alte cuvinte, ecologia asta funcționează la fel ca religia: inventăm reguli și le interpretăm cum vrem noi ca să ne fie nouă bine. Restul, să îi ia dracu’…
Ce tare e să fii activist și ecologist pe facebook!
Ah, să nu uit: aceiași activiști s-au cufurit de curând că Barnevernet, din aceeași Norvegie, a luat copiii familiei Bodnariu. Atunci Norvegia era câh, deși nu știe nimeni de fapt ce s-a întâmplat.
Eu când mă fac mare, vreau să mă fac norvegian.
Dacă nu, măcar activist pe facebook, să nu înteleg nimic din ce mi se întâmplă… Că dureros de adevărată e vorba aia cu “fericiți cei săraci cu duhul.”